Toți ne confruntăm cu balonarea. Cu toate acestea, ne este jenă să menționăm acest lucru medicilor sau farmaciștilor și prietenilor în conversațiile sociale. Între 10% pâna la 20% la dintre adulți au plângeri legate de problemele digestive sau flatulență.
Iată vestea bună: balonarea nu înseamnă neapărat că este ceva în neregulă cu digestia. Dar pentru a minimiza jena, primele aspecte pe care trebuie să vă concentrați sunt dieta și obiceiurile alimentare.
Gazul intestinal este alcătuit din oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen și metan. Compoziția variază în funcție de tipul de gaz intestinal. Gazele sunt cauzate de diverși factori, dintre care cei mai des întâlniți sunt comportamentele alimentare și fermentația bacteriană a anumitor alimente.
Iată care sunt principalele cauze pentru care majoritatea adulților se confruntă cu balonare și alte simptome similare:
- Fermentația bacteriană
Colonul este plin de bacterii, drojdii și ciuperci, care descompun alimentele care nu sunt digerate de intestinul subțire, mai ales diferite forme de carbohidrați. Aceste bacterii Sunt utilizate de organism în special pentru carbohidrații nedigerați, iar fermentația duce la producerea de gaze, hidrogen și metan eliminate sub diverse forme.
Lactoza este una dintre cele mai frecvente surse de carbohidrați care produc gaze, afectând persoanele care sunt „intoleranță la lactoză”, adică nu au enzima lactază necesară pentru a digera carbohidrații. De obicei, lactoza se găsește în produsele lactate. Fasolea este al doilea cel mai frecvent carbohidrat implicat în producerea de gazelor intestinale.
- Obiceiuri, alegeri alimentare și activitatea zilnică
Comportamentele alimentare și alte obiceiuri precum mestecatul de gumă, înghițirea alimentelor și consumul de băuturi odată cu mâncarea ne pot determina să înghițim aer. Alimentele voluminoase precum salata verde, varza și pâinea densă nemestecate în bucăți suficient de mici cresc cantitatea de aer înghițit.
De obicei, aerul înghițit conține oxigen, azot și dioxid de carbon. Deși tinde să nu aibă un miros urât, contribuie la disconfortului asociat cu gazele intestinale și balonarea.
Oamenii sunt extrem de diferiți în ceea ce privește sensibilitatea lor la alimente care produc adesea balonare. Păstrarea unei evidențe alimentare pentru a documenta incidența gazelor în legătură cu alimentele consumate poate arăta dacă alimentele sau comportamentul pot agrava situația.
Comportamente și alegeri alimentare care pot provoca balonarea:
- Vorbitul în timpul mesei
- Mâncatul pe fond de stres
- Fumatul sau mestecatul tutunului
- Folosirea unui pai sau sticlei pentru sport
- Supraîncărcarea stomacului
- Oftatul adânc
- Consumul de băuturi foarte calde sau foarte reci
- Mestecatul de gumă sau consumul de bomboane tari
- Îmbrăcămintea prea strânsă pe corp
- Utilizarea pe termen lung a medicamentelor pentru ameliorarea simptomelor răcelii
Ce alimente provoacă cel mai adesea balonarea?
- Băuturi carbogazoase,
- Alimente picante, prajite sau bogate în grăsimi,
- Anumite legume precum broccoli, varză, ceapă,
- Fasole,
- Suc de mere sau de prune,
- Fructe uscate,
- Orice produs care conține sorbitol, manitol sau maltitol, care se găsește în multe alimente cu conținut scăzut de carbohidrați sau fără zahăr.
Dacă în ciuda evitării obiceiurilor și alimentelor care provoacă balonarea, disconfortul continuă, puteți încerca administrarea anumitor suplimente, care sa ajute la reglarea organismului. Un bun exemplu este Drenacel Marnys pentru slabire, reglare tranzit si balonare.